Adaugă Creditenebancare.ro ca sursă preferată în Google
Creditele neperformante (NPL) din România au urcat la 2,9% în trimestrul al doilea din 2026, conform ultimelor raportări, potrivit datelor prezentate de Daniela Ropotă, reprezentantă a AAFBR. Această creștere este semnificativă, mai ales dacă se ține cont de faptul că rata acestor credite a scăzut de la aproape 21% la sfârșitul anului 2014 până la un minim de 2,4% în 2023. Totuși, în ultimii ani, tendința a fost de creștere, iar acum, în T2 2026, s-a ajuns la 2,9%, ceea ce reflectă o deteriorare a calității portofoliilor de credite, în special a celor acordate companiilor.
Rata NPL a firmele mici și foarte mici a ajuns la 7,9%
Deteriorarea este mai accentuată în cazul firmelor mici și foarte mici, unde rata creditelor neperformante a atins 7,9%. Această categorie de debitori este cea mai afectată de dificultățile economice, în special din cauza reducerii veniturilor și a profiturilor, ceea ce duce la o scădere a capacității de rambursare. În plus, în sectorul companiilor, rata NPL a crescut de la 4,4% în martie 2025 la 5,6% în martie 2026, iar tendința de creștere se manifestă în majoritatea sectoarelor economice.
Agricultura și construcțiile înregistrează cele mai mari rate ale creditelor neperformante, urmate de comerț și utilități, unde s-au consemnat cele mai mari creșteri. În ceea ce privește creditele garantate de stat, rata NPL a crescut de la 5,3% la 11,3% în martie 2026, ceea ce indică o deteriorare semnificativă a calității acestor portofolii. Aceste credite au fost concepute inițial pentru a susține finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, dar o parte dintre ele au o calitate mai slabă, iar înrăutățirea condițiilor economice amplifică riscul de neplată.
Creșterea creditelor neperformante garantate de stat are implicații semnificative pentru finanțele publice, deoarece activarea garanțiilor transferă o parte din riscul de credit de la instituțiile bancare către bugetul de stat. „Se mută costul sau riscul, să zic aşa, de la bănci la buget, pentru că vorbim de niște garanții de stat”, a explicat Daniela Ropotă. În același timp, deteriorarea situației financiare a companiilor și a populației afectează capacitatea de rambursare a creditelor și poate alimenta în continuare creșterea ratei creditelor neperformante.
Efectele se transmit în bilanțurile băncilor prin majorarea costului riscului și a provizioanelor pentru pierderi din credite. În acest context, instituțiile de credit pot deveni mai prudente în acordarea finanțărilor, ceea ce înseamnă standarde de creditare mai stricte și presiuni suplimentare asupra lichidității și profitabilității.
Popovici A
